ȚÁMBRĂ, țambre, s. f. Construcție de lemn care căptușește pereții unei galerii de mină sau a unei fântâni. – Din pol. cembra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
țámbră (-re), s. f. – Dulap, scîndură. Pol. cembry, cembra (Cihac, II, 428). – Der. țămbrui, vb. (a face tîmplărie); țămbruitură, s. f. (tîmplărie, lemnărie). În Mold.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
țámbră s. f., g.-d. art. țámbrei; pl, țámbre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚÁMBRĂ ~e f. rar 1) Căptușeală de scânduri (în galeriile unei mine sau a unei fântâni). 2) reg. Scândură cu lățimea (și grosimea) mică. ~ de consolidare. /<pol. cembra
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink