ȚÁNȚOȘ, -Ă, țanțoși, -e, adj. Semeț, mândru, îngâmfat, fudul; arogant. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚÁNȚOȘ adj. 1. v. îngâmfat. 2. v. semeț. 3. v. obraznic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țánțoș adj. m., pl. țánțoși; f. sg. țánțoșă, pl. țánțoșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚÁNȚOȘ ~ă (ĩ, ĕ) și adverbial peior. (despre persoane) Care manifestă orgoliu (nemăsurat); plin de sine; fudul; mândru; încrezut; înfumurat; îngâmfat; măreț; falnic; semeț. A umbla ~. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink