Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ȚIGĂNÍ, țigănesc, vb. IV. Refl. A insista mult (și în mod dizgrațios) pentru a obține ceva; a cere ceva cu încăpățânare; p. ext. a se târgui, a se tocmi (mahalagește). – Din țigan.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
țigăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țigănésc, imperf. 3 sg. țigăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. țigăneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE ȚIGĂNÍ mă ~ésc intranz. pop. 1) A cere cu insistență și într-un mod sâcâitor (provocând repulsie). 2) A se târgui prea mult (pentru un lucru minor). /Din țigan
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PAPAGAL-ȚIGĂNÉSC s. v. ceucă, stancă, stăncuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
papagál-țigănésc s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink