ȚINUTÁȘ, -Ă, ținutași, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană care locuia într-un anumit ținut (II 1). – Ținut + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ținutáș s. m., pl. ținutáși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚINUTÁȘ ~ă (~i, ~e) m. și f. înv. Persoană care locuiește într-un ținut. /ținut + suf. ~aș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink