Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
ȚIUÍT, țiuituri, s. n. Faptul de a țiui; sunet prelung și ascuțit; țiuitură. [Pr.: ți-u-] – V. țiui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a