ȚUICUIÁLĂ, țuicuieli, s. f. Faptul de a se țuicui; țuicăreală. [Pr.: -cu-ia-] – Țuicui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚUICUIÁLĂ s. v. țuicăreală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țuicuiálă s. f., g.-d. art. țuicuiélii; pl. țuicuiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink