ȚUICULEÁNĂ, țuiculene, s. f. Țuiculiță. – Țuică + -uleană.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚUICULEÁNĂ s. v. țuiculiță, țuicușoară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țuiculeánă s. f., g.-d. art. țuiculénei; pl. țuiculéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink