ȚUICĂRÉALĂ, țuicăreli, s. f. Faptul de a se țuicări; țuicuială. – Țuicări + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚUICĂREÁLĂ s. țuicuială.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țuicăreálă s. f., g.-d. art. țuicărélii; pl. țuicăréli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink