Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ȚÚNDRĂ, țundre, s. f. (Reg.) Haină țărănească, largă și lungă până la genunchi, făcută din dimie și tivită pe margini și pe la cusături cu găitane; zeghe, suman. – Din magh. condra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚÚNDRĂ s. v. sarică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȚÚNDRĂ s. v. zeghe.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țúndră, țúndre, s.f. (reg.) 1. haină țărănească largă și lungă de dimie. 2. dans popular. 3. femeie imorală.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
țúndră (-re), s. f.1. Haină groasă. – 2. Cîrpă. – 3. Femeie stricată, p*********ă. Origine incertă. Se consideră drept der. din mag. condra, rut. cundra „cîrpă” (Tiktin; Candrea, Gáldi, Dict., 166), dar aceste cuvinte ar putea proveni din rom. Cf. țoandră; ar putea fi vorba de un cuvînt expresiv, cu același sens și fonetism ca buleandră, fleand(u)ră, handră. Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 218, se gîndea la un dacic *tunndra. Cf. țandără.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
țúndră s. f., g.-d. art. țúndrei; pl. țúndre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚÚNDRĂ ~e f. reg. Haină țărănească lungă, făcută dintr-o țesătură groasă de casă (împodobită cu găitane). /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)