ȚĂRĂNÍME s. f. Populația mediului sătesc ocupată nemijlocit cu cultivarea pământului și creșterea animalelor; totalitatea țăranilor, mulțime de țărani. – Țăran + suf. -ime.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚĂRĂNÍME f. (colectiv de la țăran) 1) Clasă socială alcătuită din populația sătească care se ocupă cu producția agricolă. 2) Totalitate a țăranilor. Întreaga ~. 3) Mulțime de țărani. /țăran + suf. ~ime
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȚĂRĂNÍME s. (înv.) mojicime, țărănie, (fig.) opincă. (Întreaga ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țărăníme s. f., g.-d. art. țărănímii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink