ȚĂRĂNÓI, țărănoi, s. m. 1. (Depr.) Augmentativ al lui țăran. 2. (Peior.) Om bădăran, mitocan, mojic. – Țăran + suf. -oi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚĂRĂNÓI adj., s. v. bădăran.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țărănói s. m., pl. țărănói, art. țărănóii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚĂRĂNÓI ~ m. (augmentativ de la țăran) peior. Persoană cu purtări grosolane; bădăran; mitocan; mârlan; mahalagiu. /țăran + suf. ~oi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink