Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎMBURGHEZÍ, îmburghezesc, vb. IV. Refl. A deveni burghez; a căpăta deprinderi, năravuri de burghez; a se burghezi. – În + burghez.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMBURGHEZÍ vb. IV. refl. A deveni burghez; a căpăta deprinderi de burghez. [Cf. it. imborghesire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎMBURGHEZI vb. refl. a deveni burghez; a căpăta deprinderi burgheze. (după it. imborghesire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
îmburghezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmburghezésc, imperf. 3 sg. îmburghezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. îmburghezeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A ÎMBURGHEZÍ ~ésc tranz. rar A face să se îmburghezească. /în + burghez
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎMBURGHEZÍ mă ~ésc intranz. rar A căpăta trăsături de burghez; a deveni burghez. /în + burghez
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink