Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎMPRICINÁ, împricinez, vb. I. Refl. recipr. (Pop.) A găsi pricină de judecată (cu cineva); a se judeca cu cineva. – În + pricină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
împriciná vb., ind. prez. 1 sg. împricinéz, 3 sg. și pl. împricineáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE ÎMPRICINÁ mă ~éz intranz. pop. 1) A intra în judecată (cu cineva); a se judeca. 2) A se pune de pricină (cu cineva). [Sil. îm-pri-] /în + pricină
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink