ÎNCORDĂTÓR, încordătoare, s. n. (Reg.) Întorcător al războiului de țesut. ♦ Întinzător al coardei ferăstrăului; cordar. – Încorda + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCORDĂTÓR s. v. cordar, întinzător, întor-cător, s********r, strună.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
încordătór2, încordătóri, s.m. (reg.) diavol, d**c.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
încordătór s. n., pl. încordătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink