Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNFURCÁ vb. I. v. înfurci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
înfurcá, înfurchéz, vb. I (reg.) 1. a lua fân în furcă. 2. a (se) desface (ceva) în două părți, în doi craci (cu furca); a (se) bifurca, a se încrăci. 3. (fig.) a avea de furcă cu cineva, a se încăiera.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink