Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ÎNREGIMENTÁRE s. f. Acțiunea de a (se) înregimenta și rezultatul ei. – V. înregimenta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNREGIMENTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) înregimenta și rezultatul ei. [< înregimenta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNREGIMENTÁRE s. înrolare. (~ cuiva într-un partid.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înregimentáre s. f., g.-d. art. înregimentării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNREGIMENTÁ, înregimentez, vb. I. Refl. și tranz. A intra sau a face să intre într-o grupare, într-un partid etc.; a (se) înrola. – Din fr. enrégimenter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNREGIMENTÁ ~éz tranz. A introduce într-o grupare; a înrola. /<fr. enrégimenter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNREGIMENTÁ vb. I. tr., refl. A intra sau a face să intre într-un regiment, (p. ext.) într-o grupare, într-un partid; a se înrola. [Cf. fr. enrégimenter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNREGIMENTÁ vb. refl. a (se) încadra într-o grupare, într-un partid; a (se) înrola. (< fr. /s'/enrégimenter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÎNREGIMENTÁ vb. a (se) înrola. (Se ~ într-un partid.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înregimentá vb., ind. prez. 1 sg. înregimentéz, 3 sg. și pl. înregimenteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink