ȘERPUITÓR, – OÁRE, șerpuitori, -oare, adj. Care șerpuiește; care descrie o linie ondulată; șerpuind; șerpuit; sinuos. [Pr.: -pu-i-] – Șerpui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘERPUITÓR adj. v. cotit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șerpuitór adj. m. (sil. -pu-i-), pl. șerpuitóri; f. sg. și pl. șerpuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘERPUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care șerpuiește; care are multe cotituri; sinuos. [Sil. -pu-i-] /a șerpui + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink