ȘTĂNȚÁR, ștănțari, s. m. Muncitor care croiește talpa încălțămintei tăind-o cu ștanța (1). – Ștanță + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ștănțár s. m., pl. ștănțári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink