ȚENCÚȘĂ, țencușe, s. f. (Reg.) 1. Bucățică lunguiață și ascuțită care se taie și se scoate dintr-un pepene, dintr-o pâine etc. pentru a fi gustată. ♦ Așchie. 2. Numele unui joc asemănător cu țintarul. – Et. nec. Cf. germ. Zinke.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
țencúșă s. f., art. țencúșa, g.-d. art. țencúșei; pl. țencúșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚENCÚȘĂ ~e f. 1) Bucățică de formă triunghiulară tăiată dintr-un pepene pentru a-i verifica calitatea. 2) Bucățică mică și subțire desprinsă dintr-un corp (de lemn, os etc.); așchie. 3) Mică ruptură făcută într-o haină prin agățare de ceva (de un cui). /țanc + suf. ~ușa
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink