ȚESĂTÚRĂ, țesături, s. f. 1. Produs textil obținut la războaiele de țesut prin încrucișarea în unghi drept a unor fire de urzeală și de bătătură; pânză, stofă sau alt obiect țesut din fire textile. ♦ Reparație făcută la un obiect de îmbrăcăminte printr-o cusătură specială. 2. Felul în care este țesută o pânză, o stofă etc. 3. Fig. Structură, fel de compoziție al unei opere, al unui lucru etc.; urzeală. ♦ Împletire, întretăiere de lucruri de același fel. ♦ Intrigă, uneltire. – Țese + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚESĂTÚRĂ s. 1. textilă. (~ de in.) 2. material, (înv. și reg.) materie, (reg.) pănură. (~ pentru o rochie.) 3. textură, urzeală. (O stofă cu ~ deasă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȚESĂTÚRĂ s. v. acțiune, intrigă, mașinație, țesătorie, țesut, uneltire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țesătúră s. f., g.-d. art. țesătúrii; pl. țesătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚESĂTÚRĂ ~i f. 1) Produs textil obținut prin țesere. ~ de in. 2) Modul în care este țesut un astfel de produs. ~ plușată. 3) Pânză folosită la confecționarea îmbrăcămintei. ~ pentru o rochie. 4) Cusătură specială făcută pentru a astupa o gaură la un obiect de îmbrăcăminte. 5) fig. Mod de aranjare a elementelor unei opere (literare); urzeală; compoziție; structură. ~-a romanului. 6) fig. Îmbinare de lucruri sau de fapte legate între ele. [G.-D. țesăturii] /a țese + suf. ~ătură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink