ȚIGĂNÉL, țigănei, s. m. Țigănuș. – Țigan + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚIGĂNÉL s. v. țigănaș, țigănuș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țigănél s. m., pl. țigănéi, art. țigănéii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink