ȚISTUITÚRĂ, țistuituri, s. f. Țistuială. [Pr.: -tu-i-] – Țistui + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
țistuitúră s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. țistuitúrii; pl. țistuitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink