ALIZARÍNĂ s. f. Substanță roșie, extrasă odinioară din rădăcina roibei, azi obținută prin sinteză. – Din fr. alizarine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALIZARÍNĂ f. Colorant roșu extras din rădăcina unei plante numită roibă, azi obținut pe cale sintetică. Galben de ~. /<fr. alizarine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALIZARÍNĂ s.f. Materie colorantă roșie, extrasă odinioară din rădăcina unei plante numite roibă, astăzi fabricată sintetic. [< fr. alizarine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALIZARÍNĂ s. f. materie colorantă roșie, sub formă de glicozidă, din rizomii unor plante, sau obținută sintetic. (< fr. alizarine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALIZARÍNĂ s. f. Substanță colorantă roșie, extrasă odinioară din rădăcina roibei, azi fabricată în mod sintetic. – Fr. alizarine.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
alizarínă s. f., g.-d. art. alizarínei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
alizarínă f., pl. e. (d. alizarí, „rădăcină uscată de roĭbă”, cuv. ar.). Chim. Un principiŭ colorant care, la început, se scotea din rădăcina roĭbeĭ. Aldeidă din grupu chinonelor.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink