BICIUIÁLĂ, biciuieli, s. f. Biciuire. [Pr.: -ciu-ia-] – Biciui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BICIUIÁLĂ, biciuieli, s. f. Biciuire. – Din biciui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BICIUIÁLĂ s. v. biciuire, șfichiuire, șfichiuitură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
biciuiálă s. f., g.-d. art. biciuiélii; pl. biciuiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink