BRÂNDUȘEÁ, brândușele, s. f. Diminutiv al lui brândușă; brândușiță. – Brândușă + suf. -ea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRÂNDUȘEÁ, brândușele, s. f. Diminutiv al lui brândușă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRÂNDUȘEÁ s. (BOT.) brândușiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
brândușeá/brândușícă s. f., art. brândușeáua/brândușíca, g.-d. art brândușélei; pl. brândușéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink