BUR, -Ă, buri, -e, s. m. și f. (La pl.) Populație în Africa de Sud constituită din urmașii coloniștilor europeni, în special olandezi, stabiliți aici în secolul al XVII-lea; (la sg.) persoană care face parte din această populație. – Din pronunțarea bur a cuv. engl. boer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUR s. afrikaander. (~ii locuiesc în sudul Africii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bur s. m., adj. m., pl. buri; f. sg. búră, pl. búre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
buri s. m. pl.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink