Dex batcă

BÁTCĂ¹, batce, s. f. (Reg.) Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. – Et. nec.

BÁTCĂ², batce, s. f. (Reg.) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. – Et. nec.

BÁTCĂ³, batce, s. f. 1. Pește mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen (Blicca björkna). 2. (Reg.) Pelican, babiță. – Din ucr. babka (refăcut după bate).

BÁTCĂ¹, batce, s. f. Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. – Ucr. babka (refăcut după bate).

BÁTCĂ², batce, s. f. Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici.

BÁTCĂ³, batce, s. f. Pește mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen (Blicca björkna). – Ucr. babka.

BÁTCĂ s. (IHT.; Blicea bjorkna) corpacă.

BÁTCĂ s. v. babiță, nicovală, pelican.

bátcă (nicovală, capcană, pește) s. f., g.-d. art. bátcei; pl. bátce

1) bátcă f., pl. e saŭ bătcĭ (rut. rus. id.; bg. babka, dim. d. bába, babă, pelican). Dun. Pelican. Un fel de plătică maĭ mică (blicca björkna) care, cînd e mică, se numește frunza plopuluĭ. Est. Nicovală mică pe care cosașiĭ ciocănesc coasa ca s’o ascută. (V. cĭocîrtiĭ). Mold. Trans. Rar. Capcană de șoareci sau prinzătoare de păsări (pin aluz. la ciocu pelicanuluĭ). – În vest báboșe, pl. ĭ, pelican (VR. 1913, 7-8, 51).

2) bátcă f., pl. e sau bătcĭ (ung. batka, a. î.). Trans. Un sfert de gram (măsură p. aur.) V. carat.

BÁTCĂ¹ ~ce f. reg. Nicovală (mică) pe care se bate coasa pentru a o ascuți. [G.-D. batcei] /<ucr. babka

BÁTCĂ² ~ce f. pop. Capcană specială folosită la prinderea șoarecilor. [G.-D. batcei] /Orig. nec.

BÁTCĂ³ ~ce f. Pește dulcicol asemănător cu plătica, având spatele verde-albăstrui și abdomenul argintiu. [G.-D. batcei] /<ucr. babka