Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări
CALOMÉL s. n. Clorură de mercur sub forma unei pulberi albe, fine, insolubile în apă, fără gust, fără miros, având acÈ›iune purgativă È™i vermifugă; clorură mercuroasă. – Din fr. calomel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CALOMÉL n. Substanță albă pulverulentă, insolubilă în apă, inodoră, folosită în medicină ca antiseptic și ca purgativ. /<fr. calomel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CALOMÉL s.n. Clorură de mercur, care se prezintă ca o pulbere albă, folosită ca purgativ È™i antiseptic. [< fr. calomel, cf. gr. kalos – frumos, melas – negru].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CALOMÉL s. n. clorură de mercur, pulbere albă, insolubilă în apă, inodoră, folosită ca purgativ și vermifug. (< fr. calomel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CALOMÉL s. n. Clorură de mercur sub forma unui praf alb, insolubil în apă, cu întrebuințări în medicină. – Fr. calomel (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CALOMÉL s. (CHIM., FARM.) clorură mercuroasă. (~ul are acțiune purgativă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
calomél s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
calomél n. (fr. calomel, din calomélas, d. vgr. kalós, bun, È™i mélas, negru, fiind-că prafu alb care constituÄe calomelu e negru în timpu preparăriÄ). Chim. Protoclorură de mercur (antisifilitică È™i purgativă). V. clorură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink