CAZUALÍSM s. n. Concepție filozofică conform căreia dezvoltarea lumii, ca și ordinea în care se succedă evenimentele, se datoresc hazardului. [Pr.: -zu-a-] – Din fr. casualisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAZUALÍSM n. Concepție filozofică care susține că dezvoltarea este supusă hazardului. /<fr. casualisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CAZUALÍSM s.n. Concepție filozofică idealistă, care atribuie întâmplării cauzele evenimentelor și ordinea în care se succedă acestea. [Cf. fr. casualisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAZUALÍSM s. n. concepție filozofică idealistă care atribuie întâmplării cauzele evenimentelor și ordinea în care se succedă acestea. (< fr. casualisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CAZUALÍSM s. n. Concepție filozofică idealistă care susține că dezvoltarea lumii se datorește hazardului. [Pr.: -zu-a-] – Fr. casualisme.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cazualísm s. n. (sil. -zu-a-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink