Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CHÍLĂ1, chile, s. f. Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. – Din tc. kile.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHÍLĂ2, chile, s. f. Element principal de rezistență al osaturii unei nave, așezat pe axa longitudinală a fundului navei. – Din fr. quille.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHÍLĂ3 s. f. v. chil2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CHÍLĂ s.f. Piesă din axa longitudinală a unei nave, care, împreună cu carlinga centrală, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CHÍLĂ s. f. element principal longitudinal al osaturii unei nave, în partea inferioară, baza scheletului acesteia. (< fr. quille)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CHÍLĂ1 s. f. v. chil2.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CHÍLĂ2, chile, s. f. Veche măsură de capacitate, egală cu circa 500 de kilograme și întrebuințată mai ales pentru cereale. – Tc. kile.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CHÍLĂ3, chile, s. f. Piesă de rezistență așezată pe axa longitudinală a fundului unei nave, în exteriorul ei, de care se prind bordurile navei. – Fr. quille.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CHÍLĂ s. v. hernie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
chílă, chíle, s.f. (înv.) 1. veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. 2. impozit care se plătea cu un anumit număr de chile de cereale. 3. hernie, surpătură, vătămătură. 4. om de nimic, amărât, prăpădit, sărman.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
chílă (chíle), s. f. – Măsură de capacitate pentru cereale, de origine turcească, folosită pînă la jumătatea sec. XIX, de importanță variabilă după regiuni (chilă de Stambul = 22 banițe sau 440 ocale; chilă de Salonic = 3,75 ori cea dinainte; chilă de Brăila = 8 banițe sau 3,963 hl; chilă de Galați sau de Moldova = 2 mierțe sau 20 banițe, adică 4,16 hl; chilă de Basarabia = 4,57 hl). Tc. kile, din ngr. ϰοĩλον (Roesler 596; Șeineanu, II, 110; Meyer 224; Lokotsch 1174a); cf. alb. kilë.Der. (înv.) chiligiu, s. m. (hamal).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
chílă (chíle), s. f.1. Hernie. – 2. Infirmitate. Sl. kyla (Cihac, II, 49; Berneker 677); cf. bg. kila, sb. kila, rus. kilá.Der. chilav, adj. (infirm, sfrijit, pipernicit), bg., sb. kilav „care are hernie”; chivăli (var. schivăli, deschilăvi), vb. (a vătăma, a răni); chilăvie (var. schilăvie, schilăvenie), s. f. (durere, beteșug). Pentru der. cf. și Miklosich, Slaw. Elem., 27 și Conev 91.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
chílă (măsură, capacitate pentru cereale, parte a navei) s. f., g.-d. art. chílei; pl. chíle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
1) chílă f., pl. e (vsl. kyla, bg. sîrb. kila, d. mgr. kili, vgr. kéle, ernie [!]. V. schilav). Vechĭ. Ernie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
2) chílă f., pl. e (turc. kile, pop. kilo, d. mgr. kílon, vgr. koilon, cavitate; ung. sîrb. kila). O veche măsură de capacitate p. cereale (în Munt. avea 10 banițe marĭ saŭ 20 micĭ saŭ 400 de ocale; în Mold. avea 2 merțe saŭ 20 de demerliĭ (banițe) saŭ 240 de ocale. Chila de 20 de banițe se obișnuia în Munt. încă în ainte [!] de 1600).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CHÍLĂ1 ~e f. înv. Unitate de măsură pentru capacitate egală cu 430 de litri în Moldova și cu 680 de litri în Țara Românească. /<turc. kilé
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CHÍLĂ2 ~e f. Element principal din osatura unei nave, dispus pe fundul acesteia în plan longitudinal. /<fr. quille
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)