CROITORÉASĂ, croitorese, s. f. Meseriașă sau muncitoare care croiește și coase rochii. [Pr.: cro-i-] – Croitor + suf. -easă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CROITOREÁSĂ s. (rar) cusătoreasă, (Transilv.) săbăiță, (Ban. și prin Transilv.) șnaidăriță. (~ de taioare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
croitoreásă s. f. (sil. cro-i-), g.-d. art. croitorései; pl. croitorése
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CROITOREÁSĂ ~ése f. Femeie care croiește și coase haine. [Sil. cro-i-to-rea-] /croitor + suf. ĕasă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
croitór m. Care croĭește și coase haĭne. – Fem. -eásă, pl. ese.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink