Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
CRÍȚĂ f. reg. înv. Metal foarte dur; oțel. ◊ A avea inimă de ~ a fi neînduplecat. Beat ~ amețit complet de băutură. /<ucr. krycá
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române