COMESTÍBIL, -Ă, comestibili, -e, adj. Care poate servi ca hrană; bun de mâncat. – Din fr. comestible, lat. comestibilis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMESTÍBIL, -Ă adj. Care se poate mânca; bun de mâncat. [< fr. comestible].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMESTÍBIL, -Ă adj. care se poate mânca; bun de mâncat. (< fr. comestible, lat. comestibilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COMESTÍBIL adj. (rar) mâncabil. (Un fruct ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Comestibil ≠ incomestibil, necomestibil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
comestíbil adj. m., pl. comestíbili; f. sg. comestíbilă, pl. comestíbile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
comestíbil, -ă adj. (lat. comestibilis, d. comedo, -édere, a mînca). Care se poate mînca. S. n., pl. e. Mîncare, lucru de mîncare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COMESTÍBIL ~ă (~i, ~e) Care poate servi drept aliment pentru om; bun de mâncat. Ciuperci ~e. /<lat. comestibilis, fr. comestible
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink