CONTESTÁBIL, -Ă, contestabili, -e, adj. Care poate fi contestat, care provoacă contestație. – Din fr. contestable.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTESTÁBIL, -Ă adj. Care poate fi contestat. [Cf. fr. contestable].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTESTÁBIL, -Ă adj. care poate fi contestat. (< fr. contestable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONTESTÁBIL adj. v. nesigur.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Contestabil ≠ incontestabil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
contestábil adj. m., pl. contestábili; f. sg. contestábilă, pl. contestábile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
contestábil, -ă adj. (fr. contestable). Care poate fi contestat, discutabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONTESTÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi contestat; în stare să fie contestat. Fapt ~. Argument ~. /<fr. contestable
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink