CĂLDĂRÁȘ1, căldărași, s. m. Muncitor care curăță de zgură oala de turnat oțel și montează pâlnia și dopul acesteia. – Căldare + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂLDĂRÁȘ2, căldărași, s. m. (Ornit.) Botroș. – *Cărdel (înv. „sticlete” < lat. *cardillus) + suf. -aș, prin etimologie populară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂLDĂRÁȘ s. v. botroș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
căldăráș (căldăráși), s. m. – Botroș (Pyrrhula europaea). Lat. c*******s (Candrea-Dens., 233; REW 1686; DAR); cf. it. c******o (c*********o, c*******o), fr. chardonneret, „sticlete”. Rezultatul normal, *cărdel, a fost schimbat prin adăugarea suf. -aș și printr-o falsă asociere cu căldare. Această analogie aparentă l-a determinat pe Tiktin să derive numele păsării, de la căldare, ipoteză care pare de asemenea posibilă pentru REW.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
căldăráș s. m., pl. căldăráși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink