CĂRUNȚEÁLĂ s. f. Căruntețe. – Cărunți + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRUNȚEÁLĂ s. f. Căruntețe. – Din cărunți + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂRUNȚEÁLĂ s. v. caniție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cărunțeálă s. f., g.-d. art. cărunțélii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cărunțeálă f., pl. élĭ. Rezultatu cărunțiriĭ: pe la tîmple i se vedea cărunțeala.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink