Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
DEZONORÁ, dezonorez, vb. I. Tranz. și refl. A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde onoarea, a (se) face de rușine. – Din fr. déshonorer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZONORÁ vb. I. tr., refl. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti. [Cf. fr. déshonorer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEZONORÁ vb. tr., refl. a-și pierde, a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti. (< fr. déshonorer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEZONORÁ vb. 1. a batjocori, a compromite, a necinsti, a terfeli, (fig.) a întina, a mânji, a murdări, a păta, a pângări, a profana, a spurca, (reg. fig.) a pricăji. (A încercat să-i ~ memoria.) 2. v. înjosi. 3. a (se) descalifica. (S-a ~ pe viață.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dezonorá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezonoréz, 3 sg. și pl. dezonoreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DEZONORÁ ~éz tranz. A face să se dezonoreze; a necinsti. /<fr. déshonorer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DEZONORÁ mă ~éz intranz. A-și pierde onoarea; a se face de rușine. /<fr. déshonorer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A dezonora ≠ a onora
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)