DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE, dezgustători, -oare, adj. Care trezește dezgust; respingător, scârbos. – Dezgusta + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE adj. Care trezește dezgust; respingător, scârbos. [< dezgusta + -tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE adj. care trezește dezgust; respingător. (< dezgusta + -tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEZGUSTĂTÓR adj. 1. dizgrațios, grețos, hidos, oribil, respingător, scârbos, (livr.) imund, (reg.) mârșav, (fam. fig.) borât. (~ la înfățișare.) 2. gre-țos, oribil, scârbos, sinistru. (Un rânjet ~.) 3. v. ne-plăcut. 4. v. oribil. 5. abject, monstruos, odios, oribil, respingător, (livr.) abominabil. (O faptă ~oare.) 6. infect, respingător, scârbos, spurcat, (pop.) scârnav. (~oare treabă!)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Dezgustător ≠ ademenitor, atrăgător, chemător, îmbietor, ispititor, tentant
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
dezgustătór adj. m., pl. dezgustătóri; f. sg. și pl. dezgustătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEZGUSTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care dezgustă; care provoacă dezgust; respingător; repulsiv; antipatic; nesuferit. /a dezgusta + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink