EBONÍTĂ, ebonite, s. f. Material plastic obținut de obicei prin vulcanizarea cauciucului cu sulf și având, pentru proprietățile sale electroizolante și anticorosive, numeroase întrebuințări în industrie. [Var.: ebonít s. n.] – Din fr. ébonite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EBONÍTĂ f. Produs solid electroizolant și anticorosiv, obținut prin vulcanizarea cauciucului natural cu sulf, având diferite întrebuințări în industrie. [G.-D. ebonitei] /<fr. ébonite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EBONÍTĂ s.f. Material solid obținut prin vulcanizarea cauciucului cu sulf. [Var. ebonit s.n. / < fr. ébonite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EBONÍTĂ s. f. material electroizolant și anticorosiv solid, obținut prin vulcanizarea cauciucului cu sulf. (< fr. ébonite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ebonítă s. f., g.-d. art. ebonítei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink