FASCÍCULĂ, fascicule, s. f. Fiecare dintre părțile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariția integrală a lucrării). ♦ Broșură conținând o parte, un capitol dintr-un roman publicat în fragmente succesive; p. gener. broșură. ♦ Coală de tipografie fălțuită. [Var.: fascícolă s. f.] – Din fr. fascicule.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FASCÍCULĂ s.f. Ansamblu format din mai multe foi imprimate; parte a unei lucrări publicate în fragmente succesive. [Var. fascicolă s.f., fascicul s.n. / < fr. fascicule, cf. lat. fasciculus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FASCÍCULĂ s. f. ansamblu format din mai multe foi imprimate; parte a unei lucrări publicate în fragmente succesive. (< fr. fascicule)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FASCÍCULĂ s. coliță, (înv.) broșură. (~ a unei cărți.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fascículă (fragment tipărit dintr-o lucrare) s. f., g.-d. art. fascículei; pl. fascícule
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FASCÍCULĂ ~e f. 1) Parte a unei lucrări de mari proporții, care se publică pe etape în broșuri succesive. 2) Broșură care conține o parte dintr-o operă artistică, publicată în fragmente succesive. 3) Coală tipografică fălțuită. [G.-D. fasciculei] /<fr. fascicule
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink