FENOMENALITÁTE s. f. (Rar) Faptul de a fi fenomenal. – Din fr. phénoménalité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FENOMENALITÁTE f. Caracter fenomenal. /<fr. phénomenalité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FENOMENALITÁTE s.f. Faptul de a fi fenomenal (2) [în DN]. [Cf. fr. phénoménalité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FENOMENALITÁTE s. f. faptul de a fi fenomenal (2). (< fr. phénoménalité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
fenomenalitáte s. f., g.-d. art. fenomenalității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink