FILOGENÍE s. f. 1. Procesul evoluției formelor organice ori a unui grup de animale sau de plante în cursul dezvoltării istorice a lumii vii; filogeneză. 2. Ramură a biologiei care cercetează filogenia (1). – Din fr. phylogénie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FILOGENÍE f. v. FILOGENEZĂ. /<fr. phylogénie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FILOGENÍE s.f. Evoluția formelor organice ale unei specii ori ale unui grup de animale sau de plante; filogeneză. ♦ Ramură a biologiei care studiază filiația speciilor și dezvoltarea lor în cursul vremii. [Gen. -iei. / < fr. phylogénie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FILOGENÍE s. f. 1. originea și evoluția organismelor animale și vegetale de-a lungul timpului; filogeneză. 2. ramură a biologiei care studiază filiația speciilor și dezvoltarea lor în cursul vremii. (< fr. phylogénie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FILOGENÍE s. (BIOL.) filogeneză. (~ unor orga-nisme.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
filogeníe s. f., art. fologenía, g.-d. filogeníi, art. filogeníei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink