FIDELITÁTE s. f. 1. Statornicie în convingeri, în sentimente, în atitudine etc.; devotament, credință. 2. Precizie, exactitate în prezentarea sau în reproducerea realității, a unui text, a unui model etc. 3. (Tehn.; în sintagma) Înaltă fidelitate = calitate a unor aparate electroacustice de a reda cât mai fidel semnale sonore (înregistrate); hi-fi. – Din fr. fidélité, lat. fidelitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FIDELITÁTE f. Caracter fidel. /<fr. fidélité, lat. fidelitas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FIDELITÁTE s.f. 1. Statornicie, credință (în convingeri, în sentimente etc.); devotament. 2. Exactitate (în prezentarea, în reproducerea unui text etc.). [Cf. fr. fidélité, lat. fidelitas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FIDELITÁTE s. f. 1. statornicie, credință (în convingeri, în sentimente etc.); devotament. 2. exactitate (în prezentarea, în reproducerea unui text, a sunetelor etc.). ♦ înaltă ~ = calitate a unor aparate electroacustice de a reda cât mai fidel semnalele sonore înregistrate. 3. (biol.) atașament al unei specii de un anumit grup sau asociație. (< fr. fidélité, lat. fidelitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FIDELITÁTE s. 1. cinste, credință, devotament, statornicie, (livr.) lealitate, loialitate, (înv. și reg.) priință. (~ soției față de soțul ei.) 2. v. exactitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Fidelitate ≠ infidelitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
fidelitáte s. f., g.-d. art. fidelității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink