FĂCLIÚȚĂ, făcliuțe, s. f. Făclioară. [Pr.: -cli-u-] – Făclie + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FĂCLIÚȚĂ s. v. făclioară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
făcliúță s.f. (sil. -cli-u-), g.-d. art. făcliúței; pl. făcliúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink