HORNÉȚ, hornețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). – Horn + suf. -eț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HORNÉȚ s. v. cămin, coș, horn.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hornéț s. n., pl. hornéțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink