JINTUIÁLĂ, jintuieli, s. f. Jintuire. ♦ (Concr.) Zer gras stors din caș; zer rămas de la urdă; jintuit1. [Pr.: -tu-ia] – Jintui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
JINTUIÁLĂ s. 1. v. jintuire. 2. v. jintuit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
jintuiálă s. f., g.-d. art. jintuiélii; pl. jintuiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
JINTUIÁLĂ ~iéli f. 1) v. A JINTUI. 2) Zer stors din caș lăsat să se acrească, folosit la prepararea unor bucate. /a jintui + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink