LÁMPĂ, lămpi, s. f. Aparat ori dispozitiv care produce lumină prin arderea unui combustibil sau cu ajutorul curentului electric. ◊ Lampă fulger = blitz. Lampă cu halogen = lampă cu incandescență în balonul căreia se introduce un amestec de gaze inerte care conține halogeni, în scopul măririi duratei de funcționare și a strălucirii. Lampă de radio = tub electronic. Lampă de sudat (sau de lipit) = aparat care produce o flacără foarte puternică, necesară în operația de lipire a unor piese metalice. – Din germ. Lampe, rus. lampa, fr. lampe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÁMPĂ s.f. 1. Aparat fix sau portativ care produce lumină. ◊ Lampă de radio = tub electronic. 2. Aparat portativ folosit ca sursă de căldură pentru anumite operații. [Pl. lămpi, (rar) lampe. / cf. germ. Lampe, fr. lampe, it. lampa < gr., lat. lampas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LÁMPĂ s. f. 1. aparat fix sau portativ care produce lumină. ♦ ~ de radio = tub electronic; ~ fulger = blitz. 2. aparat portativ folosit ca sursă de căldură pentru anumite operații. (< fr. lampe, germ. Lampe, rus. lampa)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LÁMPĂ s. 1. v. felinar. 2. v. tub electronic. 3. lampă de spirt v. spirtieră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lámpă (lắmpi), s. f. – 1. Obiect, aparat care produce lumină. – 2. Lanternă, felinar. – 3. Tub de radio. – 4. (Arg.) Ochi. – Var. (pop.) lambă. Mr. lampă, lambă, megl. lambă. It. lampa, intrat pe căi diferite: germ. Lampe, fr. lampe, mag. lámpa, rus. lampa, ngr. λάμπα, tc., bg. lamba. – Der. lampagiu, s. m.; lampist, s. m. (fanaragiu); lampadă, s. f. (torță, făclie), din lat. lampas (sec. XVIII), împrumut cult; lampadar, s. n. (candelabru), din fr. lampadaire; lămpaș,, s. n. (lampă [de petrol]), din mag. lámpás; lampion, s. n. (felinar), din fr. lampion.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
lámpă s. f., g.-d. art. lămpii; pl. lămpi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LÁMPĂ lămpi f. Aparat fix sau portativ care produce lumină prin arderea unui combustibil sau cu ajutorul curentului electric, folosit la iluminat sau pentru semnalizări. ~ cu gaz. ~ electrică. ◊ ~ de radio tub electronic. ~ de sudat (sau de lipit) lampă cu benzină, folosită la sudarea pieselor metalice. [G.-D. lămpii] /<germ. Lampe, fr. lampe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink