NUFĂR, nuferi s. m. Numele a două plante erbacee acvatice cu pețiolul foarte lung, cu frunze late care plutesc la suprafața apei, una având flori mari albe, cu miros plăcut (Nymphaea alba), cealaltă flori galbene (Nuphar luteum); p. restr. floarea acestor plante. – din ngr. núfaró.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NÚFĂR s. (BOT.) 1. (Nymphaea alba) (livr.) nenufar, (rar) plumieră, (reg.) plută, plutniță, plămână-albă, tidvă-de-apă. 2. (Nuphar luteum) (livr.) nenufar, (reg.) plută, mai-de-apă, plămână-galbenă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NÚFĂR s. v. lotus.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
núfăr (núferi), s. m. – Nenufar (Nymphaea alba). Tc. nufer din per. nilufar (Eguilaz 464; Șeineanu, II, 273), cf. it. nenufero, fr. nénuphar, sp. nenúfar, mgr. νούφαρα (după Philippide, Principii, 17, rom. provine din ngr.).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
núfăr s. m., pl. núferi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NÚFĂR ~eri m. 1) Plantă erbacee acvatică, cu frunze ovale, plutitoare și cu flori mari, albe sau galbene. ~ alb. 2) Floarea acestei plante. /<ngr. núfara
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink