OBSCENITÁTE, obscenități, s. f. Ceea ce este obscen; nerușinare, trivialitate, indecență, p*********e; vorbă sau faptă obscenă. – Din fr. obscénité, lat. obscenitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBSCENITÁTE s.f. Necuviință, trivialitate, indecență, p*********e; vorbă sau faptă obscenă. [Cf. fr. obscénité, lat. obscenitas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OBSCENITÁTE s. f. caracter obscen; vorbă, faptă obscenă. (< fr. obscénité, lat. obscenitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OBSCENITÁTE s. imoralitate, impudoare, indecență, necuviință, nerușinare, p*********e, scabrozitate, spurcăciune, trivialitate, vulgaritate, (livr.) impudicitate, licență, licențiozitate, (înv. și pop.) mascara, măscară, măscăriciune, măscărie, scârnăvie. (Este de o ~ revoltătoare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
obscenitáte s. f., g.-d. art. obscenității; pl. obscenități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OBSCENITÁTE ~ăți f. 1) Caracter obscen. ~atea unor episoade. 2) Vorbă sau faptă obscenă. /<fr. obscénité, lat. obscenitas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink