OPTOMETRÍE s. f. Partea opticii care se ocupă cu cercetarea și măsurarea defectelor de vedere, precum și cu corectarea sau compensarea lor. – Din fr. optométrie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPTOMETRÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul stabilirii și măsurării defectelor de vedere, precum și cu mijloacele de compensare sau corectare ale acestora. /<fr. optométrie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OPTOMETRÍE s.f. Parte a oftalmologiei care se ocupă cu determinarea și măsurarea viciilor de refracție ale ochiului (miopie, hipermetropie, prezbitism, astigmatism etc.), precum și cu corectarea lor. [Gen. -iei. / < fr. optométrie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPTOMETRÍE s. f. parte a opticii care studiază defectele de vedere, precum și corectarea lor. (< fr. optométrie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
optometríe s. f. (sil. -tri-), art. optometría, g.-d. optometríi, art. optometríei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink